Pontaj biometric pe baza de amprenta

Etichete

,

In acest moment, cele mai eficiente solutii de pontaj sunt cele biometrice, dintre care cele pe baza de amprenta, datorita raportului foarte bun dintre calitate si pret. Acestea folosesc o tehnologie de recunoastere a amprentei dezvoltata foarte mult in ultimii ani, aflata in plina expansiune la nivel mondial. Solutiile biometrice inlatura complet dezavantajele celor precedente, oferind 100% validitate a datelor de pontaj. In acelasi timp, preturile acestor solutii au ajuns apropiate sau chiar mai mici decat ale celor pe baza de cartela, mai ales pentru un numar de peste 30 de angajati. Daca adaugam ca aceste solutii nu necesita costuri aditionale in functie de numarul de angajati, intelegem de ce majoritatea solutiilor implementate in prezent sunt biometrice.

Centrala de pontaj biometric cu camera web.Centrala de control acces si pontaj biometric cu camera web

  • Capacitate utilizatori 30.000
  • Machete 8.000
  • Tranzactii 200.000
  • Platforma ZEM600
  • CPU 32bit MultiBio Microprocessor 630MHz
  • Memorie 64M RAM, 256M Flash
  • Senzor ZK optical sensor
  • Camera 1,3 M. pixels camera
  • Releu electric lock, door sensor, exit button, alarm, Door Bell
  • Display
  • LCD TFT Screen 3’5 inch
  • LED Indicator Green / Red
  • Mediu Functionare
  • Temperatura 0°-45°C
  • Umiditate 20%-80%
  • Alimentare
  • Alimentare 12V, DC 1.5A
  • Communicatie
  • Comunicatie Ethernet, USB-Client
  • Pen drive USB-host
  • Wiegand In&Out
  • Algoritm amprenta
  • Tip ZK Finger 9.0 and 10.0
  • Identificare <=2 seconds
  • Verificare <=1second
  • FRR < 1%
  • FAR <=0.0001%
  • Limba : Engleza, Romana

COMANDA AICI CENTRALA PONTAJ CU AMPRENTA

Control acces Pontaj – aplicatii

Etichete

,

O aplictie simplã de control al accesului presupune urmãtoarele elemente fizice si functiuni:
• un punct de acces controlat electromecanic
• un element de identificare (cititor de tag-uri,
identificator biometric, etc). – pentru a permite
accesul unidirecþional (intrare)
• un buton de deschidere pentru iesire
• un controler în care sunt memorate elementele
de identificare.
O astfel de aplicatie simplã permite controlul unidirectional al accesului, restrictionând accesul persoanelor neautorizate, dar singura informatie oferitã este cine a intrat sau a permis accesul în zona restrictionatã si când (în conditiile în care controlerul este conectat la o statie de lucru pe care ruleazã un program dedicat). În analizele post-eveniment aceste informatii sunt insuficiente, iar în cazul obiectivelor cu grad ridicat de risc total inadecvate. Din acest motiv, toate sistemele dedicate de control al accesului, permit (sau ar trebui sã permitã) urmatoarele
functiuni, pornind de la controlul bidirectional al accesului.

Sisteme de control acces MAGAZIN ONLINE

 

1. Definirea zonelor de acces si introducerea functiei de anti-passback (APB ). O zonã de acces este o arie delimitatã, cu una sau mai multe cãi de intrare/ iesire, toate controlate. Functia APB restrictioneazã accesul multiplu unidirecþional al unui utilizator, ceea ce se traduce prin faptul cã dacã un utilizator a intrat în zona APB , el trebuie sã iasã din zonã înainte de a i se
permite accesul din nou. Aceastã functie previne utilizareaincorectã (sau frauduloasã) a sistemului de controlal accesului si permite generarea de rapoarte utile atât pentru managementul securitãtii obiectivului cat si pentru managementul de personal.
2. Numãrarea de persoane în zona APB . Introducerea acestui counter permite dezvoltarea unor functiuni de securitate speciale, atât pe partea de control al accesului cât ºi pe partea de sistem antiefractie. Sistemul de control al accesului poate limita numãrul de persoane din zona APB sau poate fi utilizat pentru implementarea unor functii de automatizãri în functie de gradul de ocupare a zonei. Ca exemplu deosebit de util pentru beneficiari, în cazul în care gradul de ocupare a spatiului este zero, anumite instalaþii electrice (ventilatie, iluminat) pot fi oprite iar sistemul antiefractie poate fi activat (utilizând o zonã de “switch”). Pentru sisteme
de înaltã securitate se pot dezvolta aplicaþii speciale cum ar fi “dead man trapp” – capcana mortului - care lucreazã astfel: în cazul în care zona APB nu este ocupatã, dacã sistemul antiefractie detecteazã miscare atunci alarma este declansatã instantaneu. În cazul în care gradul de ocupare este diferit de zero si sistemul antiefracþie NU detecteazã miscare pentru un interval de timp pre-definit (sã spunem 10 minute) atunci este declansatã alarma. O astfel de functiune este utilã spre exemplu pentru camere de pazã /dispecerizare, în cazul unui atac în care dispecerul a fost imobilizat din exterior:

El este inregistrat în zona APB dar va genera prininactivitate fizicã o alarmã dupã scurgerea intervalului de timp prestabilit.
3. Restrictionarea accesului pe intervale de timp. Aceste funcþiuni sunt deosebit de importante pentru buna desfasurare a fluxului de persoane. Restricþionarea se poate face la nivel de element de acces (usã controlatã) sau pe grupuri de utilizatori.
4. “Reason code”. Un alt mod de restrictionare, derivat din accesul dual, element de identificare + PIN (cod personal numeric), presupune introducerea unui cod de 2 cfire, de exemplu pentru motivul pentru care este utilizatã calea de acces. Aceastã functie poate fi corelatã cu restricþionarea accesului pe intervale de timp. Sã luãm ca exemplu cazul unei intreprinderi la care accesul personalului este restrictionat bidirectional. În intervalul de timp în care personalul trebuie sã soseascã la serviciu, intrarea poate fi efectuatã doar pe baza de cartelã de identificare. Dupã începerea programului, accesul poate fi restrictionat la cartelã + “reason code”, adicã un cod predefinit pentru motivul pentru care persoana a sosit dupã începrea programului: sã zicem”

  • 01 pentru întârziere, 02 învoit cu permisiunea conducerii,
  • 03 pentru cã persoana a vizitat în prealabil un client,
  • 04 pentru aprovizionare, etc. Aceste coduri permit

Aceste coduri permit obtinerea de rapoarte extrem de utile pentru managementul
personalului.
5. Definirea de trasee obligatorii.
6. Managementul lifturilor si multe alte aplicatii.
Rapoarte
Cel mai obisnuit raport se referã la tranzactiile din sistem (prin tranzactie se înþelege atât accesul cât si respingerea accesului unui utilizator). El poate fi generat pe zi, locatie, utilizator, etc. Localizarea unei persoane – în functie de structura sistemului si de restrictionãri, un utilizator poate fi localizat pe baza ultimei tranzactii efectuate.
Rapoarte de managementul personalului – rapoarte de prezentã sau absenteism, numãr de ore lucrate în zone APB, etc. adica pontaj.
O altã categorie de rapoarte se referã la utilizatorii sistemului (cei care au acces la programarea cardurilor de acces, a dispecerilor, etc.). Diferiþi utilizatori ai sistemului pot avea drepturi diferite: de ex. dispecerii pot emite doar carduri de vizitatori, programarea utilizatorilor obisnuiþi fiind efectuatã doar de managerul de securitate. Sistemele trebuie sã permitã generarea de rapoarte de audit, din care sã rezulte cine si când a programat sau a modificat accesul unui utilizator sau vizitator.
Utilizând baze de date relaþionale si comunicaþia prin Internet, sistemele pot fi extinse la un numãr impresionant de puncte de acces, site-uri, cu management local dar cu bazã de date centralizatã, fãcând din sistemul de control al accesului un instrument modern, nu numai de asigurare a securitãþii cât ºi de management de zi cu zi al personalului.

Sistemele electronice de control acces

Etichete

,

Sistemele electronice de control acces sunt sisteme complexe formate din componente mecanice, electromecanice, electronice (hardware) si software, interconectate astfel incat sa asigure functiile de protectie si control impuse anumitor tipuri spatii.

Practic sistemele de control acces asigura necesarul de siguranta si securitate ce trebuie avut in vedere indifernt daca vorbim de aplicatii de paza perimetrala, acces in parcari, spatii de birouri, aplicatii militare, cladiri de birouri sau zone de inalta securitate. Gama de aplicatii in care sistemele de control acces isi au un rol bine definit este foarte mare. In aceasta gama se include si aplicatii care nu sunt strict legate de securitate ci, folosind aceleasi tehnici si sisteme, asigura functii de accesare la nivel logic, interfatare cu sisteme de baze de date si sisteme de pontaj si resurse umane, controlul resurselor, identificare automata, etc.

Sistemele electronice de control acces au devenit o componenta de baza a oricarui sistem de securitate integrat atat la nivel fizic, hardware, cat si la nivel logic, software. Sistemele de control acces se pot interconecta la sisteme existente sau pot asigura infrastructura pentru sisteme viitoare. Rolurile si functiile asigurate de catre aceste sisteme s-au diversificat de-a lungul timpului astfel incat astazi avem o paleta extrem de mare de functii ce pot fi realizate folosind facilitatile oferite de diversi producatori ai sistemelor de control acces.

In termeni reali sistemele de control acces se bazeaza pe tehnologii diverse care, practic, cuprind toata gama de sisteme de securitate, dar in special detectia la efractie si TVCI, sisteme cu care practic formeaza un « sistem integrat de securitate« , in care orice eveniment de securitate este abordat intr-o maniera unitara si tratat prin mijloace specifice : detectie, avertizare, restrictionare, vizualizare, inregistrare.

     Principalele functii ale unui sistem de control acces constau in :

  • identificare/autentificare restrictionarea accesului
  • blocarea accesului folosind elemente electromecanice
  • aplicarea politicilor de securitate intr-un anumit spatiu
  • monitorizarea elementelor din sistem si a utilizatorilor
  • detectia si inregistrarea evenimentelor precum si luarea deciziilor aferente
  • raportarea, audit

Spre deosebire de un sistem de detectie a efractiei, care are ca scop protejarea intregului spatiu securizat un sistem de control acces se concentreaza pe caile de intrare/iesire din spatiul securizat. Modelul de securitate aplicat este unul bazat pe nivele de securizare fizica si logica. Spatiul securizat este, in general, ierarhizat pe diferite nivele de securitate. pentru fiecare nivel aplicandu-se metode specifice acelui tip de spatiu, care indeplinesc cel mai bine cerintele de securitate impuse.

Pentru controlarea accesului perimetral/exterior se folosesc: bariere auto, cititoare de raza mare, porti de acces de inalta securitate pentru pietoni, tururi de garda, identificarea automata a vehiculelor, etc. Pentru controlarea accesului in spatii comune/publice se folosesc: porti de acces de viteza mare, turnicheti, controlul lifturilor si al usilor de urgenta gestiunea vizitatorilor, etc. Pentru controlarea zonelor de inalta securitate se folosesc cititoare de diverse tehnologii (proximitate, smart card, biometrie), bariere infrared, terminale de pontaj si acces, functii speciale (anti-passback, two- cards, visitor escort, card tracking), etc. Odata cu cresterea riscului de securitate cresc si masurile de identificare si autentificare. Daca pentru zonele cu rise scazut se foloseste o singura masura de autentificare (single-factor – cod PIN sau cartela de proximitate) pentru zonele cu rise mare de siguranta se folosesc metode de autentificare multiple (mul: – factor – cod PIN si biometrie, smartcard si biometrie, etc,). Acesti factori pot sa difere in functie de locatie, momentul n care se cere autentificarea, permisiunile persoanei care cere autentificarea si de alti factor impusi prin procedurile de securitate.

Control acces – sisteme de control al accesului in institutii

Sistemele de control al accesului au rolul de a restrictiona accesul unor persoane in anumite incaperi ale diferitelor obiective sau de monitorizare a intervalelor in care s-a intrat in aceste incaperi(pontaj)
Exemplu: se poate restrictiona accesul persoanelor neautorizate in camera serverlor.
Restrictionarea fizica a accesului se face cu ajutorul yalelor, electromagnetilor, barierelor in cazul parcarilor, cu ajutorul turnichetilor, etc.
Deblocarea elementelor mecanice(yale, electromagneti, bariere) se poate face cu ajutorul cartelelor de proximitate, tag-urilor sau cu ajutorul amprentei.
Toate evenimentele primite dintr-un sistem de control acces raman stocate in memoria controlerelor din sistem, acestea constituie partea de logica si gestionare a sistemelor de control acces. Ele pot gestiona accesul in anumite intervale in diferite incaperi, pot intocmi rapoarte cu persoanele care au intrat si care au iesit din aceste incaperi, pot retine orele la care au intrat sau au iesit, permit conectarea prin retea sau la distanta pe internet la aceste rapoarte sau la administrarea intregului sistem de control al accesului (aveti un angajat caruia doriti sa-i acordati un nivel mai mare de acces, se pot face aceste setari de la distanta, pe internet, se poate vedea pe internet starea usilor, care din ele este deschisa, etc.). Nu toate sistemele de control al acesului permit aceste functii, ele diferta de la producator la producator si se aleg in functie de cerintele beneficiarilor.
Citirea cartelelor a tagurilor de proximitate sau a amprentei se realizeaza cu ajutorul cititoarelor.

http://www.sistemdesecuritate.com/control-acces-pontaj

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.